Broasca testoasa are o rezistenta formidabila
la foame, ce poate ajunge pana la 400 de zile.
Cea mai grea broasca testoasa din lume la ora actuala este broasca
testoasa pieloasa LUTHUL (Dermochelys Coriaceea), care are o greutate
de 700 Kg si o lungime de 2-3 m; ea inoata cu viteza unui atlet
in cursa de 100 m si traieste numai in apele marine.
Cele mai mari broaste testoase de uscat traiesc in Insule le
Galapagos (Testudo elephantopos) si in Insulele Oceanului Indian.
Ele depasesc 1 m lungime si o greutate de 250-400 Kg.
In America de Nord traieste o broasca testoasa de circa 100
Kg, care se remarca prin carapacea ei neregulata si printr-o limba
prevazuta cu un apendice in forma de vierme pe care-l misca atat
de convingator, incat atrage pestii drept in gura.
Insula cea mai populata cu broaste testoase uriase este Aldabra
din arhipelagul Seychelle (Oceanul Indian), declarata rezervatie
naturala. Pe acesta insula traiesc peste 100.000 de broaste testoase
uriase.
Broasca testoasa din specia Testudo Radiata traieste peste 200
ani.
In anul 1961 in Desertul Gobi a fost descoperit scheletul unei
broaste testoase de dimensiuni uriase. Acesta a apartinut speciei
Ankylozaur si atingea 2 m inaltime si 5 m lungime, considerent
pentru care geologii au denumit-o "tancul catarator".
Pe coasta Cubei a fost gasita in anul 1937 o broasca testoasa
gigant, cu o lungime de 4 m si in varsta de peste 500 de ani,
ceea ce presupune ca traia inca de pe vremea cand Columb a descoperit
America.
Puterea de regenerare la broastele testoase este extraordinara.
Astfel, daca carapacea unei testoase este ranita sau arsa in proportie
de 70%, ea are puterea de a si-o reface in unul sau doi ani.
Chiar daca au suferit amputari grave, broastele testoase pot
trai luni de zile. Astfel, naturalistul italian Redi, a scos creierul
unei broaste testoase si cu toate acestea, ea s-a miscat in spatiul
destinat timp de inca 6 luni.
O broasca testoasa de dimensiuni mici, daca prinde in gura o
nuia sau o sfoara, poate sta atarnata de ea zile intregi.
Dusmanii broastelor testoase sunt in general carnivorele: jaguarul,
tigrul, pisicile sau unele pasari, cum sunt vulturii, care le
ridica in aer daca nu au dimensiuni prea mari si le lasa se se
izbeasca de stanci, pana ce crapa carapacea. In mediul marin,
dusmanii testoaselor sunt reprezentati mai ales de rechini.
Solzii carapacei de la unele testoase sunt prelucrati prin incalzire,
obtinandu-se renumita "baga" din care se confectioneaza
piepteni, manere de curite, rame de ochelari, cutii etc.
O specie care traieste in Madagascat depune in timpul reproducerii
80-180 oua, din care bastinasii pregatesc un ulei comestibi de
foarte buna calitate.
Creierul broastei testoase este mic si putin evoluat, in schimb
organele de simt, cum sunt: vazul si mirosul, sunt deosebit de
fine, fiind capabile sa sesizeze imediat variatiile de lumina
foarte putin diferentiate, precum si urmele foarte slabe de mirosuri.
Una din cele mai frumoase broaste testoase este testoasa cu
stele, pe care o intalnim pe coastele de rasarit ale Indiei. Carapacea
este de forma ovala, cu centrul boltit si cu colorit feeric. Celelalte
placi compun un desen pe fond negru, prin care radiaza benzi de
culoare in galben marmorat.
In Africa si Madagascar traiesc broastele testoase de uscat
- pantera (Testudo paradalis) care au o greutate medie la varsta
de adult de pana la 40 Kg, iar coloritul carapacei aminteste de
cel al blanii de leopard. De multe ori in timpul unor vanatori,
cei neavizati s-au speriat cand au zarit de departe culorile de
avertizare ale broastei testoase, asemanatoare leopardului.
Broasca testoasa - vultur (Macroclemys temurinckii) ce traieste
in Golful Mexic, pe cursul inferior al fluviului Missisipi, este
foarte agresiva, atacand nu numai animalele, dar si omul, avand
o lungime ce poate atinge 1.5 metri.
Testoasa-de-baga (Eretmochelys imbricata), ce traieste in marile
calde, este in general carnivora, avand insa carnea ei otravitoare
si cei care au consumat din aceasta carne au suferit accidente,
nu de putine ori mortale. Pentru consum, carnea se fierbe 2-3
zile si numai apoi se poate utiliza in hrana.
Un comportament mai particular il intalnim la masculul apartinand
Tesoasei-de-baga, care in larg, daca este prinsa o femela, sunt
in stare sa o urmeze si in barca pescarilor si de multe ori s-a
intamplat ca barca sa fie rasturnata, iar masculul inselat in
sperantele sale (broasca femela fiind moarta) sa se repeada la
pescar, acesta ne mai avand nici o sansa de scapare.
Cunoscand comportamentul masculilor, bastinasii folosesc pentru
prinderea acestora, geamanduri sau forme asemanatoare cu a testoaselor
ce sunt legate cu sfoara de barca; masculii se reped asupra lor
si "le imbratisaza", iar pescarii ii trag in barca si
ii valorifica.
Pe coastele de nord-est ale Australiei, in dreptul faimoasei
Mari Bariere de Corali, se gasesc broaste testoase gigant care
se folosesc de asa-zisele "curse de fond" ale serbarilor
traditionale ale bastinasilor.
SFATURI
UTILE
