Broasca testoasa cu tample
rosii sau de Folrida (chrysemys scripta elegans)
Este o specie de talie mijlocie, ca adult avand o lungime de 20-25
cm. si o greutate de 1.5-2 Kg. De multe ori este apreciata ca
o specie pitica avandu-se in vedere ca la nastere masoara doar
3-4 cm si greutate de 10g., iar la faza de tineret pastreaza dimensiuni
relativ reduse. Originara din America de Nord, mai precis din
regiunile subtropicale, este in prezent tot mai raspandita in
lume. La tineret, coloratia exteriorului este foarte intensa,
cu parte dorsala verde, brazdata de linii galbene, verzi si negre,
care se extind si la nivelul gatului, capului si membrelor. De
fiecare parte a corpului, in zona posterioara a ochiului se gaseste
o pata de culoare rosie, de unde de altfel ii vine si denumirea
de testoasa cu tample rosii. Uneori se poate observa pe suprafata
capului o dunga sibtire, de culoare rosie, mai mult sau mai putin
intensa (plansa 1-2).
Pe masura inaintarii in varsta, testoasa cu tample rosii se inchide
la culoare, ajungand la maturitate pana la o nuanta de verde brun,
cu reflexe violete, ceva mai pronuntate la masculi. Liniile galbene
sunt mai putin evidente si conturate, iar zonele post oculare
au o coloratie rosie mai putin sensibila. Cu inaintarea in varsta
se mai poate observa si o crestere relativ exagerata a ghearelor,
care exista un indiciu in aprecierea varstei.
In mediul natural, sunt raspandite indeosebi in zonele brazdate
de cursuri de apa cu deplasare lenta, mai putin adanci sau in
terenuri inundate o mare parte a anului, zone malastinoase, bazine
acvatice naturale sau artificiale, balti si lacuri care beneficiaza
de o bogata vegetatie micro si macrofita.
In perioada activa, se remarca printr-o predilecta tendinta de
insorire si odihna, pe care o petrece in varful unor pietre, pe
vegetatie lemnoasa rasturnata, taluzuri, bancuri de nisip sau
alte zone mai ridicate.
Carnivora prin excelenta in primele stadii de viata, se hraneste
cu fauna acvatica sau terestra, apoi devine la varsta de adult
omnivora, hranindu-se atat cu componente vegetale, cat si animale.
Broastele testoase cu tample rosii sunt tot mai cauate de amatori,
exportandu-se din America peste 5 milioane de capete anual, indeosebi
in Europa si Extremul Orient. Ba mai mult, in unele tari au inceput
sa se aclimatizeze chiar in mediul natural de adoptiune. Cresterea
acestei specii nu se poate face fara a se avea in vedere indrumarile
si sugestiile pe care vi le oferim in acest site, la care se adauga
cerintele broastei testoase la un moment dat, in functie de conditiile
asigurate.
Broasca testoasa de apa europeana
sau Cistuda (emys orbicularis)
Broasca testoasa europeana este de talie mica spre mijlocie, prezentand
varietati cuprinse intre 15-25 cm. Formatul corporal este diferit
in functie de categoria de varsta, evoluand de la o forma relativ
rotunda la tineret, la o forma ovala la materialul adult.
Membrele testoasei de apa sunt foarte puternice, in forma de coloana,
cu labe puternice si palmate, prevazute cu gheare lungi si puternice,
in numar de 5 la membrele anterioare si 4 la cele posterioare.
Ca particularitate,putem mentiona ca ghearele sunt unite printr-o
membrana interdigitala, care le permite deplasarea usoara in apa.
Corpul este bine inchis intr-o carapace dura, osificata, acoperita
cu placi de natura cornoasa. Placa anala a carapacei este intreaga,
nedevizibila, coada scurta, fara terminatie cornoasa. De ambeleparti
ale cozii, pe partea interna a coapselor, sunt prezenti cate un
tubercul conic cornos. Culoarea este foarte variabila, cu tesutul
de nuanta ce se extinde de la brun pana la negru, pe suprafata
careia se gasesc raspandite mici pete sau linii de culoare galbena.
Pe regiunea capului, a gatului si a membrelor se gasesc de asemenea
pete de culoare galbena. Broasca testoasa de apa este raspandita
pe un areal mare, ce cuprinde Europa, Asia Occidentala si Africa
de Nord-Vest. In Romania, ea a fost raspandita pe aproape tot
cuprinsul tarii, dar in efective relativ reduse, iar astazi este
tot mai putin intalnita. Locurile preferate ale acestei broaste
testoasesunt malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogata,
precum si zonele mlastinoase, greu de strabatut de alte animale.
Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei, dar la cea mai
mica alarma se arunca in apa si dispare in masa ei. Este o specie
foarte agila, deplasandu-se usor in apa, unde de altfel in mod
obisnuit se si hraneste. Carnivor ferce, isi asteapta prada plutind
printre vegetatia acvatica. Prada care se apropie este prinsa
prin destinderea fulgeratoare a gatului si omorata rapid prin
miscarile repetate ale mexilarelor. Dupa aceea, broasca testoasa
se retrage sub apa, unde prada este sfasiata in bucati. Hrana
acestor broaste o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre,
rozatoarele, chiar pasarile tinere, pesti, insecte, viermi si
foarte rar, unele componente vegetale.
Aceasta specie ierneaza pe fundul apelor, o data cu sfarsitul
toamnei si pana la inceputul lunii aprilie. La finele lunii mai
sau inceputul lunii iunie, femela depune 3-16 oua de marimea oului
de porumbel, in regiunile inundabile ale Deltei Dunarii, se urca
uneori in salcii si depune ouale in pamantul afanat din scorburi,
dar obisnuit pe mal, nu departe de luciul apei.
In mod obisnuit, toamna sau chiar primavara urmatoare, puii ies
din oua, spargand coaja cu ajutorul unui dinte de eclozare de
natura cornoasa, situat pe maxilarul superior. In captivitate,
aceste testoase nu intra in hibernare in conditiile in care se
tin la o temperatura ridicata (cea a camerei), dar in acest caz
necesita o ingrijire atenta din partea noastra.
Broasca testoasa de apa europeana este in prezent amenintata cu
disparitia, datorita reduceii conditiilor naturale, a poluarii,
a amenajarilor hidrologice si chiar a cruzimii unor oameni, fiind
ocrotita de lege in toate tarile unde este prezenta.
Broasca testoasa de uscat sau
Hermann (testudo hermanni)
Broasca de talie mijlocie, are circa 4 cm la nastere si respectiv
15-30 la varsta de adult. Raspandita indeosebi in zona Portile
de Fier, pe vaile afluentilor Dunarii, cu precadere la marginea
lizierelor de padure. Testul este convex, cu contur rotunjit,
fara a se latii spre partea posterioara. Nu prezinta tuberculi
cornosi in regiunea cozii. Solzul supracaudal este divizat in
doua, iar formatul general este in mod obisnuit oval.
Culoarea acestei specii este ocru-galben sau galben-portocaliu,
cu pete de culoare neagra si doua benzi de aceeasi culoare la
nivelul plastronului. Este o specie vegetariana prin excelenta,
hranindu-se cu frunze, fructe de paduer, legume si foarte rar
mici nevertebrate. Hiberneaza din octombrie pana la sfarsitul
lunii aprilie, ingropata in pamant sau in mici pesteri prezente
in stancile de la nivelul malurilor. Obisnuit, se reproduce la
sfarsitul primaverii, cand femela depune 11-12 oua albe, sferice,
cu un diametru de 3.5cm., pe care le ingroapa in pamant afanat.
Puii eclozeaza dupa o perioada de 3-4 luni si masoara la nastere
circa 4cm. Datorita modificarii biotopului, a poluarii, a necunoasterii
si chiar a dezinteresului fata de specie, in prezent este pe cale
de disparitie, fiind si ea ocrotita de lege.
Broasca testoasa cu capac sau
greaca (testudo greaca ibera)
Brosaca trestoasa cu capac sau broasca cu capac, este raspandita
in nord-vestul Africii, Bazinul Mediteranean, Asia Mica si Peninsula
Balcanica. La noi in tara se intalneste indeosebi in Dobrogea.
De talie mijlocie, la varsta de adult poate ajunge la 20-30 cm.
Capul, gatul si membrele se pot retrage in totalitate sub carapace.
La toate animalele mai in varsta, carapacea este mai bombata iar
in partea posterioara este mai latita, spre deosebire de tineret,
la care carapacea este mai putin convexa si cu contur aproape
circular. Culoarea carapacei este galbena sau galben-verzui, iar
marginile si chiar unele zone pot fi de culoare brun inchis. Plastronul
este ornat cu pete intinse de culoare maronie, pe un fond de culoare
galben-versui deschis. Coadaeste scurta si fara varf cornos. Pe
ambele parti ale cozii se gaseste cate un tubercul cornos
Masculul are cloaca anala mai proeminenta, iar plastronul mult
mai concav comparativ cu al femelei.
Broastele testoase cu capac coabiteaza in locuri uscate, insorite,
pe dealuri cu inaltimi reduse si vegetatia bogata, dar se intalnesc
frecvent si in paduri. Este un animal foarte agil, care in timpul
zilei se deplaseaza permanent dupa hrana, iar noaptea si in timpul
zilei cu temperaturi ridicate, se adaposteste in tufe, intre pietre,
in mici pesteri sapate in stancile calcaroase etc.
Hrana este in exclusivitate vegetala, consumand frunze, fructe,
flori si cu totul accidental, rame si melci. In conditii vitrege
de trai poate deveni chiar coprofaga sau consumatoare de pamant
cu un continut ridicat de substante organice.
Avand o carapace foarte solida, are in general putini dusmani
si acestia mai ales in perioada de tineret, cand carapacea este
mai moale, aceasta intarindu-se odata cu varsta. In iunie, femela
depune 2-5 oua, cu coaja tare, ce vor ecloza in august sau septembrie.
Uneori, puii intra direct in hibernare pana primavara viitoare.
Broasca testoasa de stepa (testudo
horsfieldii)
De talie mai redusa, prezinta variatii cuprinse intre 20-30 cm.
si poate uneori sa fie confundata cu broasca testoasa greceasca.
Se deosebeste de aceasta, printre altele si datorita faptului
ca are la toate membrele 4 gheare.
Conturul este aproape circular, cu solzii largi si aplatizati,
de culoare castanie, maslinie, patata in unele zone, cu forme
mai mult sau mai putin conturate, de culoare neagra.
Plastronul este relativ plat si ornat cu pete de culoare neagra,
ce se intind pe suprafete mai mici intinse ca si pe test de altfel.
Este raspandita in Asia Centrala, de la tarmul rasaritean al Marii
Caspice, pana in nord-vestul Indiei. Traieste indeosebi in deserturi
nisipoase, stepe si oaze sau in vaile muntilor. Exteriorul este
in mare parte dependent de mediul in care traieste.
Obisnuit, masculii au greutate corporala mai redusa decat a femelelor
de aceeasi varsta. Perioada de imperechere se caracterizeaza prin
lupte violente ce se dau intre masculi, care se desfasoara pe
baza unor adevarate strategii de bataie (ciocniri, loviri frontale
sau laterale, impingeri si chiar muscari la nivelul membrelor).
Este o specie omnivora, hranindu-se cu plante, flori, fructe,
dar si cu insecte. melci si alte animale de talie mica. In prezent,
este tot mai mult exportata in numeroase tari ale lumii, insa
necesita conditii corespunzatoare, care se pot asigura cel mai
bine doar in terarii amenajate in acest scop.
Broasca testoasa de mare (caretta
caretta)
Cu toate ca nu se creste in captivitate decat in conditii cu totul
speciale, ne-am permis sa o prezentam, deoarece s-au intalnit
exemplare din aceasta rasa si pe litoralul nostru si nu este admisibil
sa nu o cunoastem si sa nu o putem identifica daca o vom intalni.
Talia este in general mare, astfel ca adultii pot atinge chiar
1.2 m. si o greutate de pana la 200 Kg. Aceasta specie traieste
in Oceanul Atlantic, Marea Mediterana si uneori patrunde si in
Marea Neagra, de unde poate ajunge accidental si in apropiera
plajelor romanesti. Ca particularitate, putem aminti faptul ca
in faza de tinerete, carapacea ei prezinta 3 carene, iar la batranete,
carena este putin bombata, iar marginea posterioara este retezata
si acoperita cu placi cornoase asezate una langa alta, fara a
se suprapune.
Capul este mare, cu maxilarele puternice, iar membrele anterioare
in forma de paleta, sunt prevazute cu doua gheare. Coloritul pe
partea dorsala este brun-rosiatic, iar plastronul are o culoare
galbena la animalele adulte si aproape neagra la tineret.
Specie exclusiv marina, in perioada de reproducere se deplaseaza
pe anumite plaje din zona tropicala si subtropicala, unde la circa
50 m. de apa depune ouale in gropi sapate in nisip, pe care apoi
le acopera si le batatoreste cu ajutorul plastronului. Dupa 2-3
luni eclozioneaza, iar puii pornesc imediat spre apa, singura
sansa de supravietuire fiind contactul cat mai rapid cu mediul
acvatic.
Aceasta broasca testoasa este omnivora, hranindu-se cu pesti si
alte animale marine, dar si cu alge sau diferite componente vegetale
marine.
Specie mai rar intalnita la noi, poate fi totusi vazuta la Muzeul
Deltei Dunarii de la Tulcea, unde este expus un exemplar prins
la Sf. Gheorghe in anul 1968, precum si la Muzeul Marinei de la
Constanta.
Cu toate ca nu se creste in captivitate decat in conditii cu totul
speciale, ne-am permis sa o prezentam, deoarece s-au intalnit
exemplare din aceasta rasa si pe litoralul nostru si nu este admisibil
sa nu o cunoastem si sa nu o putem identifica daca o vom intalni.
Talia este in general mare, astfel ca adultii pot atinge chiar
1.2 m. si o greutate de pana la 200 Kg. Aceasta specie traieste
in Oceanul Atlantic, Marea Mediterana si uneori patrunde si in
Marea Neagra, de unde poate ajunge accidental si in apropiera
plajelor romanesti. Ca particularitate, putem aminti faptul ca
in faza de tinerete, carapacea ei prezinta 3 carene, iar la batranete,
carena este putin bombata, iar marginea posterioara este retezata
si acoperita cu placi cornoase asezate una langa alta, fara a
se suprapune.
Capul este mare, cu maxilarele puternice, iar membrele anterioare
in forma de paleta, sunt prevazute cu doua gheare. Coloritul pe
partea dorsala este brun-rosiatic, iar plastronul are o culoare
galbena la animalele adulte si aproape neagra la tineret.
Specie exclusiv marina, in perioada de reproducere se deplaseaza
pe anumite plaje din zona tropicala si subtropicala, unde la circa
50 m. de apa depune ouale in gropi sapate in nisip, pe care apoi
le acopera si le batatoreste cu ajutorul plastronului. Dupa 2-3
luni eclozioneaza, iar puii pornesc imediat spre apa, singura
sansa de supravietuire fiind contactul cat mai rapid cu mediul
acvatic.
Aceasta broasca testoasa este omnivora, hranindu-se cu pesti si
alte animale marine, dar si cu alge sau diferite componente vegetale
marine.
Specie mai rar intalnita la noi, poate fi totusi vazuta la Muzeul
Deltei Dunarii de la Tulcea, unde este expus un exemplar prins
la Sf. Gheorghe in anul 1968, precum si la Muzeul Marinei de la
Constanta.